Jumat, 15 Mei 2020

DEPUTADU MAIORIA IHA PN HUSU VICE PN AJENDA VOTASAUN DESTITUISAUN PPN

Ohin, ami lideransa no reprezentante husi bankada parlamentar, PLP, FRETILIN no KHUNTO hakarak atualiza dala ida tan ba públiku kona-ba áktu sira ne’ebé ami hala’o tiha ona relasiona ho rekerimentu destituisaun Prezidente Parlamentu Nasional Sr. Arão Noe, ne’ebé deputadu nain 33 asina no hatama tiha ona iha loron-5 fulan-Maiu liu ba.
Dala uluk liu, ami hakarak informa ba públiku tomak katak iha loron-11 fulan-Maiu tinan-2020, deputadu sira hatama ona rekerimentu ida ba gabinete Prezidente Parlamentu Nasional nian hodi fo hanoin kona-ba termu artigu 16-B numeru 2 RPN nian, ne’ebé regula “Pedido de destituição ........ cuja votação e obrigatoriamente agendada para uma sessão plenária a ter lugar no prazo nao superior a cinco dias.” Katak, rekerimentu ba destituisaun PPN obrigatoriamente tenke hetan votasaun iha prazu maximu loron 5 deit, prazu ne’ebe sei sura hosi loron servisu PN nian (dias úteis do PN) ka la sura ho loron sabadu no domingu, sei hotu iha tersa loron-12 fulan-Maiu tinan-2020.
Tamba ne’e mak iha loron-13 fulan Maiu tinan-2020, deputadu sira nain 33 asina tan karta ida hodi husu ba PPN atu hala’o sesaun plenaria ida imediatamente tamba prazu loron 5 ne’ebé Rejimentu Parlamentu estipula liu tiha ona. Iha ami nia karta ba PPN, ami sublinha lia fuan “obrigatoriamente” tuir artigu ida ne’e, katak gosta ka la gosta, hakarak ka lakohi, iha ka laiha razaun, PPN tenke uza nia kompetensia tuir artigu 17 RPN, tenke konvoka sesaun plenária ida atu halo votasaun ba pedidu destituisaun ida ne’e. Ami nota katak Prezidente Parlamentu halo konferensia de imprensa ida horseik hodi hato’o ninia razaun no katak nia rejeita akuzasaun sira ne’ebé deputadu nain 33, reprezenta maioria absoluta ida, hato’o iha sira nia karta loron-5 fulan-Maiu liu ba.
Maske Sr. Arao Noe deklara nia rejeita ho argumentu sira ne’ebé sita iha karta laran, tuir Rejimentu Parlamentu Nasional, deklarasaun ida ne’e laiha fatin atu la ajenda plenaria ba votasaun destituisaun. Se Sr. Arao Noe iha razaun duni, no nia bele konvense deputadu sira hotu katak nia lahalo sala ruma ida ne’e lori ba debate iha plenaria no ikus mai deside ho votus husi deputadu sira hotu ne’ebé marka prezensa iha plenaria refere. Tamba rejimentu parlamentu nian fo deit dalan atu nia orbigatoriamente ajenda votasaun ida ne’e.
Iha ami nia karta ida ne’e, ami mós hatete katak ami fiar Sr. Arão Noe hatene no iha konsiensia katak tuir regra normal kona-ba konflitu interesse nian, wainhira pedidu destituisaun ne’e hasoru kedas PPN, entaun PPN automatikamente impedidu atu konvoka no diriji sesaun plenária ida ne’ebé atu halo destituisaun ba nia an rasik, biar iha ka laiha pronunsiamentu konaba impedimentu ne’e.
Maibe wainhira iha pronunsiamentu mos, se la konvoka ka halao sesaun plenária ba destituisaun refere, ida ne’e konsidera hanesan falta ona atu hala’o nia knar nu’udar PPN.
Horseik, loron-14 fulan-Maiu, Prezidente Parlamentu hala’o konferensia imprensa ida hodi deklara nia invoka artigu 17 RPN atu hatudu katak nia iha poder atu agenda ou la agenda votasaun ba destituisaun. PPN la iha poder absoluta, nia labele uza nia kompetensia atu halakon ka ignora poder deputadu sira hanesan artigu 9 Rejimentu Parlamentu nian estipula. Iha tomada de desizaun sira iha parlamentu, prezidente parlamentu reprezenta deit votu ida tanba desizaun PN nee desizaun kolejial. Kualker desizaun PPN nian bele halo rekursu ba plenaria no plenaria mak sei hola desizaun ho maioria absoluta katak mínimu ho votus 33. Ida ne’e aplika mós ba desizaun Prezidente Parlamentu wainhira nia exerse ninia kompetensia tuir artigu 17.
Agora, rekerimentu ba destituisaun ne’e deputadu rekerente nain 33 mak asina, ne’ebé reprezenta ona maioria absoluta. Problema ne’ebé parlamentu hasoru mak prezidente parlamentu en vez de exerse ninia kompetensia, ignora tiha fali atu halo ajendamentu tuir artigu 17 RPN haruka.
To’o ohin loron, semana tolu ona mak prezidente parlamentu la konvoka konferensia lideres bankadas no la konvoka plenaria. Nune’e mós, prazu loron 5 atu halo votasaun ba destituisaun liu tiha ona. Deputadu CNRT sira boikota aktividade komisaun espesializada sira nian. Até funsionariu sira iha komisaun espesializada balu hetan orden ona atu boikota atividade komisaun sira nian ho intensaun atu paraliza funsionamentu parlamentu nasional.
Horseik, Sr. Arão Noe iha ninia konferensia imprensa deklara ona ninia intensaun lolós, hakarak obriga S.E. Prezidente da Repúblika atu dissolve parlamentu nasional. Husi pontu númiru 1 to’o 4 iha deklarasan ba mídia horseik, prezidente parlamentu sr. Arão Noe bosok tan públiku hodi hatete katak Prezidente Repúblika kaer ba artigu 86 alinea f, no tamba ne’e tenki disove ona parlamentu atu hakat ba eleisaun antesipada.
Sr. Arã0 Noe bosok públiku tamba ezersisiu ne’ebé Prezidente da Repúblika halo liu husi konsulta partidu polítiku, sosiedade tomak no líder nasional sira ne’e Prezidente kaer ba artigu 74 alinea 1 kona-ba Prezidente nia papel atu garante independensia nasional no unidade Estadu nian no garante funsionamentu regular instituisaun demokrátika sira nian.
Buat sira ne’e hotu hatudu momós no komfirma katak Sr. Arão Noe premeditadamente ka intensionalmente hakarak atu halo paralizasaun ba funsionamentu parlamentu nian atu fo benefisiu polítiku ba partidu CNRT liu obriga lori Timor-Leste ba eleisaun antesipada. Kestaun agora mak Sr. Arão Noe ho CNRT nia interese ida ne’e reprezenta minoria ida iha parlamentu nasional, tamba maioria absoluta iha parlamentu nasional hakarak atu parlamentu funsiona ho diak no normal liu husi rekerimentu destituisaun ne’ebé asina husi deputadu nain 33.
Ami hakarak atu deklara ba públiku tomak katak áktu paralizasaun sira hasoru funsionamentu parlamentu nasional ida ne’e konstitui krimi abuzu de poder no krimi hasoru Estadu ka krimi subversaun. Se deit mak komete áktu sira ne’e, husi Sr. Arão Noe to’o fungsionariu sira parlamentu nian, tenki hasoru justisa ba krimi ne’ebé sira komete kontra Estadu Repúblika Demokrátika Timor-Leste.
Maluk sira,
Iha situasaun hanesan ne’e, unika dalan mak Vise-Presidente sira substitui PPN hodi assumi presidensia atu konvoka no diriji sesaun plenária, nudar haklaken iha RPN artigu 22 numeru 1 : “Os Vice-Presidentes, rotativamente, substituirão o Presidente nas suas faltas ou impedimentos, nas faltas ou impedimentos destes, a presidência sera assumida pelo deputado mais idozo”. Substituisaun ida ne’e substituisaun automatika atu halao knar interinidade tanba PPN falta no hetan impedimentu, no la presiza delegasaun kompetensia husi propriu PPN.
Vice Presidente sira so presiza Delegasaun kompetensia husi PPN, bainhira atu desempenha funsaun reprezentasaun ruma, hanesan expressamente haklaken iha artigu 22 numeru 3, RPN : “Aos Vice-Presidentes compete desempenhar as funções de representação do Parlamento ......... que o presidente neles delegar.”
Ho baze interpretasaun ba RPN hanesan deskreve iha nee duni, ma kami deputadu nain 33 asina ona karta ida iha loron-13 fulan-Maiu ne’ebé diriji ba Vice Prezidente Parlamentu Nasional nainrua, Sra. Maria Angelina Sarmento no Sr. Luis Roberto hodi husu sira atu substitui Prezidente Parlamentu Nasional temporariamente hodi konvoka no lidera sesaun plenaria ba votasaun destituisaun prezidente parlamentu atual, tuir kompetensia ne’ebé Rejimentu Parlamentu Nasional fo ba Vice-Prezidente sira.
Nune’e, deputadu sira ho maioria parlamentar ne’e husu no hein vice-prezidente parlamentu sira asumi funsaun ida ne’e iha tempu badak ne’e nia laran atu kumpri artigu 16-B RPN hodi ajenda obrigatoriamente votasaun ba destituisaun Prezidente Parlamentu ne’ebé ami hato’o tiha ona iha loron-5 fulan-Maiu liu ba.
Tuir lei Estadu Emerjensia ne’ebé vigora hela, hakerek momós katak orgaun soberania sira Estadu nian tenki mantein funsionamentu no tamba ne’eduni deputadu maioria iha parlamentu nasional hakarak atu vice-prezidente sira ajenda lalais votasaun ida ne’e atu garante funsionamentu normal parlamentu nasional nian atu ajuda buka dalan ba hakotu lalais impase polítiku ne’ebé ita nia rain hasoru iha tinan 3 nia laran ona, no atu buka dalan tulun VIII governu iha kbiit naton ba luta hasoru surtu COVID-19 no intervene iha situasaun ekonomia no sosial mosu iha povu nia leet hanesan konsekuensia husi surtu COVID-19 ne’e.
OBRIGADU